{"id":115,"date":"2026-09-13T07:30:00","date_gmt":"2026-09-13T07:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/?page_id=115"},"modified":"2026-10-30T15:01:26","modified_gmt":"2026-10-30T12:01:26","slug":"publications","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/","title":{"rendered":"Publications"},"content":{"rendered":"<style>.kb-row-layout-id115_c2ac06-60 > .kt-row-column-wrap{align-content:start;}:where(.kb-row-layout-id115_c2ac06-60 > .kt-row-column-wrap) > .wp-block-kadence-column{justify-content:start;}.kb-row-layout-id115_c2ac06-60 > .kt-row-column-wrap{column-gap:var(--global-kb-gap-sm, 1rem);row-gap:var(--global-kb-gap-md, 2rem);max-width:1290px;padding-top:250px;padding-right:24px;padding-bottom:65px;padding-left:24px;grid-template-columns:minmax(0, 1fr);}.kb-row-layout-id115_c2ac06-60{background-image:linear-gradient(135deg,var(--theme-palette-color-2, #0c76a7) 0%,var(--theme-palette-color-4, #092634) 100%);}.kb-row-layout-id115_c2ac06-60 > .kt-row-layout-overlay{opacity:1;background:linear-gradient(157deg,var(--theme-palette-color-4, #092634) 0%,rgba(20,39,109,0) 37%);}@media all and (max-width: 1024px){.kb-row-layout-id115_c2ac06-60 > .kt-row-column-wrap{grid-template-columns:minmax(0, 1fr);}}@media all and (max-width: 767px){.kb-row-layout-id115_c2ac06-60 > .kt-row-column-wrap{grid-template-columns:minmax(0, 1fr);}}<\/style><div class=\"kb-row-layout-wrap kb-row-layout-id115_c2ac06-60 alignfull kt-row-has-bg wp-block-kadence-rowlayout\"><div class=\"kt-row-layout-overlay kt-row-overlay-gradient\"><\/div><div class=\"kt-row-column-wrap kt-has-1-columns kt-row-layout-equal kt-tab-layout-inherit kt-mobile-layout-row kt-row-valign-top kb-theme-content-width\">\n<style>.kadence-column115_e88d4a-7f > .kt-inside-inner-col{column-gap:var(--global-kb-gap-sm, 1rem);}.kadence-column115_e88d4a-7f > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;}.kadence-column115_e88d4a-7f > .kt-inside-inner-col > .aligncenter{width:100%;}.kadence-column115_e88d4a-7f > .kt-inside-inner-col:before{opacity:0.3;}.kadence-column115_e88d4a-7f{position:relative;}@media all and (max-width: 1024px){.kadence-column115_e88d4a-7f > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;justify-content:center;}}@media all and (max-width: 767px){.kadence-column115_e88d4a-7f > .kt-inside-inner-col{padding-top:0px;padding-right:0px;padding-bottom:0px;padding-left:0px;flex-direction:column;justify-content:center;}.kadence-column115_e88d4a-7f, .kt-inside-inner-col > .kadence-column115_e88d4a-7f:not(.specificity){margin-top:0px;margin-right:0px;margin-bottom:0px;margin-left:0px;}}<\/style>\n<div class=\"wp-block-kadence-column kadence-column115_e88d4a-7f inner-column-2\"><div class=\"kt-inside-inner-col\"><style>.wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00, .wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00[data-kb-block=\"kb-adv-heading115_f1c1e2-00\"]{padding-top:var(--global-kb-spacing-xl, 4rem);margin-bottom:var(--global-kb-spacing-sm, 1.5rem);text-align:center;font-size:var(--global-kb-font-size-xxl, 4rem);line-height:1.2em;font-style:normal;text-transform:none;}.wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00 mark.kt-highlight, .wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00[data-kb-block=\"kb-adv-heading115_f1c1e2-00\"] mark.kt-highlight{font-style:normal;color:#f76a0c;-webkit-box-decoration-break:clone;box-decoration-break:clone;padding-top:0px;padding-right:0px;padding-bottom:0px;padding-left:0px;}.wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00 img.kb-inline-image, .wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00[data-kb-block=\"kb-adv-heading115_f1c1e2-00\"] img.kb-inline-image{width:150px;vertical-align:baseline;}@media all and (max-width: 1024px){.wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00, .wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00[data-kb-block=\"kb-adv-heading115_f1c1e2-00\"]{padding-top:0px;padding-right:0px;padding-bottom:0px;padding-left:0px;font-size:60px;line-height:1em;text-align:left!important;}}@media all and (max-width: 767px){.wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00, .wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_f1c1e2-00[data-kb-block=\"kb-adv-heading115_f1c1e2-00\"]{font-size:var(--global-kb-font-size-xl, 3rem);line-height:1.2em;text-align:left!important;}}<\/style>\n<h1 class=\"kt-adv-heading115_f1c1e2-00 wp-block-kadence-advancedheading has-palette-color-7-color has-text-color\" data-kb-block=\"kb-adv-heading115_f1c1e2-00\">Rezultatele cercet\u0103rii SENTHIPoli<\/h1>\n\n\n\n<div style=\"height:16px\" aria-hidden=\"true\" class=\"wp-block-spacer\"><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n<\/div><\/div>\n\n<style>.kb-row-layout-id115_c96c9c-a0 > .kt-row-column-wrap{align-content:start;}:where(.kb-row-layout-id115_c96c9c-a0 > .kt-row-column-wrap) > .wp-block-kadence-column{justify-content:start;}.kb-row-layout-id115_c96c9c-a0 > .kt-row-column-wrap{column-gap:var(--global-kb-gap-md, 2rem);row-gap:var(--global-kb-gap-md, 2rem);padding-top:var(--global-kb-spacing-lg, 3rem);padding-bottom:var(--global-kb-spacing-sm, 1.5rem);grid-template-columns:minmax(0, 1fr);}.kb-row-layout-id115_c96c9c-a0 > .kt-row-layout-overlay{opacity:0.30;}@media all and (max-width: 1024px){.kb-row-layout-id115_c96c9c-a0 > .kt-row-column-wrap{grid-template-columns:minmax(0, 1fr);}}@media all and (max-width: 767px){.kb-row-layout-id115_c96c9c-a0 > .kt-row-column-wrap{grid-template-columns:minmax(0, 1fr);}}<\/style><div class=\"kb-row-layout-wrap kb-row-layout-id115_c96c9c-a0 alignnone wp-block-kadence-rowlayout\"><div class=\"kt-row-column-wrap kt-has-1-columns kt-row-layout-equal kt-tab-layout-inherit kt-mobile-layout-row kt-row-valign-top\">\n<style>.kadence-column115_73a060-7a > .kt-inside-inner-col{column-gap:var(--global-kb-gap-sm, 1rem);}.kadence-column115_73a060-7a > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;}.kadence-column115_73a060-7a > .kt-inside-inner-col > .aligncenter{width:100%;}.kadence-column115_73a060-7a > .kt-inside-inner-col:before{opacity:0.3;}.kadence-column115_73a060-7a{position:relative;}@media all and (max-width: 1024px){.kadence-column115_73a060-7a > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;justify-content:center;}}@media all and (max-width: 767px){.kadence-column115_73a060-7a > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;justify-content:center;}}<\/style>\n<div class=\"wp-block-kadence-column kadence-column115_73a060-7a\"><div class=\"kt-inside-inner-col\"><style>.wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_d3d909-f2, .wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_d3d909-f2[data-kb-block=\"kb-adv-heading115_d3d909-f2\"]{text-align:center;font-style:normal;}.wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_d3d909-f2 mark.kt-highlight, .wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_d3d909-f2[data-kb-block=\"kb-adv-heading115_d3d909-f2\"] mark.kt-highlight{font-style:normal;color:#f76a0c;-webkit-box-decoration-break:clone;box-decoration-break:clone;padding-top:0px;padding-right:0px;padding-bottom:0px;padding-left:0px;}.wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_d3d909-f2 img.kb-inline-image, .wp-block-kadence-advancedheading.kt-adv-heading115_d3d909-f2[data-kb-block=\"kb-adv-heading115_d3d909-f2\"] img.kb-inline-image{width:150px;vertical-align:baseline;}<\/style>\n<h2 class=\"kt-adv-heading115_d3d909-f2 wp-block-kadence-advancedheading\" data-kb-block=\"kb-adv-heading115_d3d909-f2\">Ce am publicat p\u00e2n\u0103 acum<\/h2>\n\n\n<style>.kadence-column115_445390-d5 > .kt-inside-inner-col{column-gap:var(--global-kb-gap-sm, 1rem);}.kadence-column115_445390-d5 > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;}.kadence-column115_445390-d5 > .kt-inside-inner-col > .aligncenter{width:100%;}.kadence-column115_445390-d5 > .kt-inside-inner-col:before{opacity:0.3;}.kadence-column115_445390-d5{position:relative;}@media all and (max-width: 1024px){.kadence-column115_445390-d5 > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;justify-content:center;}}@media all and (max-width: 767px){.kadence-column115_445390-d5 > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;justify-content:center;}}<\/style>\n<div class=\"wp-block-kadence-column kadence-column115_445390-d5\"><div class=\"kt-inside-inner-col\">\n<p class=\"has-text-align-center wp-block-paragraph\">Articole \u0219tiin\u021bifice rezultate din activitatea de cercetare SENTHIPoli, prezentate \u00een jurnale \u0219i la conferin\u021be de specialitate.<\/p>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n\n<style>.kadence-column115_f7131a-aa > .kt-inside-inner-col{column-gap:var(--global-kb-gap-sm, 1rem);}.kadence-column115_f7131a-aa > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;}.kadence-column115_f7131a-aa > .kt-inside-inner-col > .aligncenter{width:100%;}.kadence-column115_f7131a-aa > .kt-inside-inner-col:before{opacity:0.3;}.kadence-column115_f7131a-aa{position:relative;}@media all and (max-width: 1024px){.kadence-column115_f7131a-aa > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;justify-content:center;}}@media all and (max-width: 767px){.kadence-column115_f7131a-aa > .kt-inside-inner-col{flex-direction:column;justify-content:center;}}<\/style>\n<div class=\"wp-block-kadence-column kadence-column115_f7131a-aa\"><div class=\"kt-inside-inner-col\"><div class=\"chips-pub-stats\" data-anim=\"1\"><div class=\"chips-pub-stats__card\"><span class=\"chips-pub-stats__num\" data-value=\"18\">18<\/span><span class=\"chips-pub-stats__label\">publica\u021bii<\/span><\/div><div class=\"chips-pub-stats__card\"><span class=\"chips-pub-stats__num\" data-value=\"4\">4<\/span><span class=\"chips-pub-stats__label\">jurnale<\/span><\/div><div class=\"chips-pub-stats__card\"><span class=\"chips-pub-stats__num\" data-value=\"10\">10<\/span><span class=\"chips-pub-stats__label\">conferin\u021be<\/span><\/div><\/div>\n<\/div><\/div>\n\n<\/div><\/div>\n\n<div class=\"chips-pub\" id=\"chips-pub-1\" data-per-pagina=\"20\"><form class=\"chips-pub__filtre\" role=\"search\" onsubmit=\"return false\"><div class=\"chips-pub__camp chips-pub__camp--cauta\"><label for=\"chips-pub-1-q\">Caut\u0103<\/label><input type=\"search\" id=\"chips-pub-1-q\" data-filter=\"q\" placeholder=\"Titlu, autor, cuv\u00e2nt cheie\u2026\" autocomplete=\"off\"><\/div><div class=\"chips-pub__camp\"><label for=\"chips-pub-1-tip\">Tip<\/label><select id=\"chips-pub-1-tip\" data-filter=\"tip\"><option value=\"\">Toate<\/option><option value=\"conferinta\">Conferin\u021b\u0103<\/option><option value=\"jurnal\">Jurnal<\/option><\/select><\/div><div class=\"chips-pub__camp\"><label for=\"chips-pub-1-tema\">Tem\u0103 de cercetare<\/label><select id=\"chips-pub-1-tema\" data-filter=\"tema\"><option value=\"\">Toate<\/option><option value=\"arhitecturi-procesoare\">Arhitecturi \u0219i instrumente avansate pentru procesoare hardware (toate)<\/option><optgroup label=\"Arhitecturi \u0219i instrumente avansate pentru procesoare hardware\"><option value=\"t4\">Abord\u0103ri noi de programare pentru acceleratoare hardware<\/option><option value=\"t1\">Extinderea setului de instruc\u021biuni RISC-V pentru aplica\u021bii specifice domeniului<\/option><\/optgroup><option value=\"securitate-hardware\">Securitate hardware \u0219i securitatea informa\u021biei (toate)<\/option><optgroup label=\"Securitate hardware \u0219i securitatea informa\u021biei\"><option value=\"t9\">Identificarea vorbitorului \u00een mediul auto pentru control bazat pe vorbire cu autentificare<\/option><option value=\"t8\">Metode de antrenare a modelelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 sigure<\/option><option value=\"t11\">Securitatea fizic\u0103 a modulelor embedded<\/option><\/optgroup><option value=\"radar-sensing\">Radar \u0219i sensing (toate)<\/option><optgroup label=\"Radar \u0219i sensing\"><option value=\"t2\">Metode de clasificare \u0219i focalizare pentru imagini radar auto<\/option><option value=\"t7\">Radar oportunist pentru domeniul auto<\/option><\/optgroup><optgroup label=\"Alte teme\"><option value=\"radar-sensing\">Radar \u0219i sensing<\/option><\/optgroup><\/select><\/div><div class=\"chips-pub__camp\"><label for=\"chips-pub-1-an\">An<\/label><select id=\"chips-pub-1-an\" data-filter=\"an\"><option value=\"\">To\u021bi<\/option><option value=\"2026\">2026<\/option><option value=\"in-curs\">F\u0103r\u0103 dat\u0103<\/option><\/select><\/div><button type=\"reset\" class=\"chips-pub__reset\">Reseteaz\u0103<\/button><\/form><p class=\"chips-pub__count\" aria-live=\"polite\">18 publica\u021bii<\/p><div class=\"chips-pub__list\"><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t4 arhitecturi-procesoare\" data-an=\"2026\" data-search=\"real-time detection and masking of romanian offensive words in audio streams using asr vicentiu-lucian milcu, costin-emanuel vasile isetc26 - the 17th international symposium on electronics and telecommunications abordari noi de programare pentru acceleratoare hardware automatic moderation of spoken content requires not only detecting offensive language, but also locating the corresponding portion of the audio signal so that it can be removed or masked. this paper presents a real-time system for detecting and masking predefined offensive words in romanian audio streams using automatic speech recognition (asr). the input audio is processed in partially overlapping chunks and transcribed using a romanian fastconformer-based asr model. word-level temporal positions are estimated from ctc output frames and refined using local signal-energy variations. to increase robustness to transcription and pronunciation variations, recognized words are compared against an external blocklist using approximate string matching, after which the detected audio intervals are replaced by a masking tone. experiments on controlled and natural romanian speech show one-pass f1 scores of 80.8% and 75.0% on two natural-speech recordings, while average asr inference remains below 110 ms.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/real-time-detection-and-masking-of-romanian-offensive-words-in-audio-streams-using-asr\/\">Real-Time Detection and Masking of Romanian Offensive Words in Audio Streams Using ASR<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Vicentiu-Lucian Milcu, Costin-Emanuel Vasile<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">ISETC26 - the 17th International Symposium on Electronics and Telecommunications<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Abord\u0103ri noi de programare pentru acceleratoare hardware<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Automatic moderation of spoken content requires not only detecting offensive language, but also locating the corresponding portion of the audio signal so that it can be removed or masked. This paper presents a real-time system for detecting and masking predefined offensive words in Romanian audio streams using automatic speech recognition (ASR). The input audio is processed in partially overlapping chunks and transcribed using a Romanian FastConformer-based ASR model. Word-level temporal positions are estimated from CTC output frames and refined using local signal-energy variations. To increase robustness to transcription and pronunciation variations, recognized words are compared against an external blocklist using approximate string matching, after which the detected audio intervals are replaced by a masking tone. Experiments on controlled and natural Romanian speech show one-pass F1 scores of 80.8% and 75.0% on two natural-speech recordings, while average ASR inference remains below 110 ms.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"jurnal\" data-teme=\"t8 securitate-hardware\" data-an=\"2026\" data-search=\"improving graph-based sleep staging with shared waveform node representations simona juvina, ana neacsu nicolae machine learning and knowledge extraction metode de antrenare a modelelor de inteligenta artificiala sigure studiul investigheaza impactul reprezentarii nodurilor asupra performantei modelelor graf pentru clasificarea stadiilor de somn. frontendurile specifice a cinci arhitecturi sunt inlocuite cu aceeasi retea convolutionala unidimensionala, antrenata direct pe semnale polisomnografice. sunt analizate trei strategii de antrenare pe cinci seturi de date, in conditii experimentale comparabile. rezultatele arata imbunatatiri pentru majoritatea combinatiilor model\u2013set de date, cu cele mai consistente castiguri pentru strategia de antrenare in doua etape, in special pentru stadiile n1 si rem. reprezentarile invatate isi pastreaza utilitatea si in transferul intre seturi de date.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/improving-graph-based-sleep-staging-with-shared-waveform-node-representations\/\">Improving Graph-Based Sleep Staging with Shared Waveform Node Representations<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Simona Juvin\u0103, Ana Neac\u0219u Nicolae<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">Machine Learning and Knowledge Extraction<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Jurnal<\/span><span class=\"chips-pub__badge\">Q1<\/span><span class=\"chips-pub__badge\">IF 8.4<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Metode de antrenare a modelelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 sigure<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Studiul investigheaz\u0103 impactul reprezent\u0103rii nodurilor asupra performan\u021bei modelelor graf pentru clasificarea stadiilor de somn. Frontendurile specifice a cinci arhitecturi sunt \u00eenlocuite cu aceea\u0219i re\u021bea convolu\u021bional\u0103 unidimensional\u0103, antrenat\u0103 direct pe semnale polisomnografice. Sunt analizate trei strategii de antrenare pe cinci seturi de date, \u00een condi\u021bii experimentale comparabile. Rezultatele arat\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri pentru majoritatea combina\u021biilor model\u2013set de date, cu cele mai consistente c\u00e2\u0219tiguri pentru strategia de antrenare \u00een dou\u0103 etape, \u00een special pentru stadiile N1 \u0219i REM. Reprezent\u0103rile \u00eenv\u0103\u021bate \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 utilitatea \u0219i \u00een transferul \u00eentre seturi de date.<\/p>\n<\/details><p class=\"chips-pub__links\"><a href=\"https:\/\/doi.org\/10.3390\/make8090289\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">DOI<\/a><\/p><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t9 securitate-hardware\" data-an=\"2026\" data-search=\"towards zero-shot attribution of synthetic speech via audio-text contrastive retrieval cristian-teodor neamtu, serban mihalache, stefan smeu, dan oneata, horia cucu, dragos burileanu ieee spoken language technology 2026 identificarea vorbitorului in mediul auto pentru control bazat pe vorbire cu autentificare in acest studiu nu ne-am oprit la un simplu verdict de \u201ereal sau fake\u201d, ci am vrut sa aflam direct ce sistem a generat fisierul audio. ca sa evitam capcana clasificarii clasice, am transformat problema intr-una de cautare text-audio. practic, descriem fiecare generator in cuvinte simple si aliniem mostrele audio cu textele intr-un spatiu comun de embedding-uri. astfel, adaugarea unui model nou nu mai cere reantrenare. pe mlaad v9 am obtinut un mrr de 58,4% pe sisteme complet nevazute la antrenare. chiar si cand rateaza modelul exact, metoda noastra recunoaste corect arhitectura, vocoderul sau caracteristicile acustice de baza.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/towards-zero-shot-attribution-of-synthetic-speech-via-audio-text-contrastive-retrieval\/\">Towards Zero-Shot Attribution of Synthetic Speech via Audio-Text Contrastive Retrieval<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Cristian-Teodor Neamtu, Serban Mihalache, Stefan Smeu, Dan Oneata, Horia Cucu, Dragos Burileanu<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">IEEE Spoken Language Technology 2026<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Identificarea vorbitorului \u00een mediul auto pentru control bazat pe vorbire cu autentificare<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">In acest studiu nu ne-am oprit la un simplu verdict de \u201ereal sau fake\u201d, ci am vrut s\u0103 afl\u0103m direct ce sistem a generat fi\u0219ierul audio. Ca s\u0103 evit\u0103m capcana clasific\u0103rii clasice, am transformat problema \u00eentr-una de c\u0103utare text-audio. Practic, descriem fiecare generator \u00een cuvinte simple \u0219i aliniem mostrele audio cu textele \u00eentr-un spa\u021biu comun de embedding-uri. Astfel, ad\u0103ugarea unui model nou nu mai cere reantrenare. Pe MLAAD v9 am obtinut un MRR de 58,4% pe sisteme complet nev\u0103zute la antrenare. Chiar \u0219i c\u00e2nd rateaz\u0103 modelul exact, metoda noastr\u0103 recunoa\u0219te corect arhitectura, vocoderul sau caracteristicile acustice de baz\u0103.<\/p>\n<\/details><p class=\"chips-pub__links\"><a href=\"https:\/\/doi.org\/10.48550\/arXiv.2609.21581\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">DOI (provizoriu)<\/a><\/p><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t2 radar-sensing\" data-an=\"2026\" data-search=\"on the potential of forward-looking automotive sar for target separation in elevation radu otopeleanu, alexandru girdianu, madalina ciuca, andrei anghel, remus cacoveanu, filip-alexandru rosu ieee radio &amp; wireless week (rww2027) metode de clasificare si focalizare pentru imagini radar auto rezolutia in elevatie ramane punctul slab al radarelor auto, desi e esentiala pentru distingerea structurilor suspendate de vehiculele din fata si evitarea franarilor nejustificate. propunem sintetizarea unei aperturi in elevatie, cu vizare frontala, din deplasarea inainte a vehiculului. formulam un model al variatiei distantei si deducem analitic limita de rezolutie rayleigh in elevatie. simularile arata ca o apertura de ~10 cm separa doua reflectoare distantate cu cateva grade. masuratori pe sina cu radar fmcw nxp si focalizare prin retroproiectie sustin fezabilitatea. testele monte carlo indica faptul ca sar auto in elevatie ofera un complement viabil si ieftin al mimo in elevatie.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/on-the-potential-of-forward-looking-automotive-sar-for-target-separation-in-elevation\/\">On the Potential of Forward-Looking Automotive SAR for Target Separation in Elevation<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Radu Otopeleanu, Alexandru G\u00eerdianu, M\u0103d\u0103lina Ciuc\u0103, Andrei Anghel, Remus Cacoveanu, Filip-Alexandru Ro\u0219u<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">IEEE Radio &amp; Wireless Week (RWW2027)<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Metode de clasificare \u0219i focalizare pentru imagini radar auto<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Rezolu\u021bia \u00een eleva\u021bie r\u0103m\u00e2ne punctul slab al radarelor auto, de\u0219i e esen\u021bial\u0103 pentru distingerea structurilor suspendate de vehiculele din fa\u021b\u0103 \u0219i evitarea fr\u00e2n\u0103rilor nejustificate. Propunem sintetizarea unei aperturi \u00een eleva\u021bie, cu vizare frontal\u0103, din deplasarea \u00eenainte a vehiculului. Formul\u0103m un model al varia\u021biei distan\u021bei \u0219i deducem analitic limita de rezolu\u021bie Rayleigh \u00een eleva\u021bie. Simul\u0103rile arat\u0103 c\u0103 o apertur\u0103 de ~10 cm separ\u0103 dou\u0103 reflectoare distan\u021bate cu c\u00e2teva grade. M\u0103sur\u0103tori pe \u0219in\u0103 cu radar FMCW NXP \u0219i focalizare prin retroproiec\u021bie sus\u021bin fezabilitatea. Testele Monte Carlo indic\u0103 faptul c\u0103 SAR auto \u00een eleva\u021bie ofer\u0103 un complement viabil \u0219i ieftin al MIMO \u00een eleva\u021bie.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"jurnal\" data-teme=\"t8 securitate-hardware\" data-an=\"2026\" data-search=\"s2x-net: stereo-to-multichannel neural upmixing network marian negru, bogdan morosanu, ana neacsu nicolae ieee transactions on audio, speech and language processing metode de antrenare a modelelor de inteligenta artificiala sigure in aceasta lucrare este prezentat un algoritm automat de upmixing bazat pe retele neuronale, capabil sa transforme orice semnal audio stereo, precum cel provenit din filme, muzica sau animatii, intr-un format multicanal 5.1 sau 7.1. metoda propusa combina modele de separare a surselor si de extragere a componentelor principale si ambientale, obtinand rezultate apropiate de cele realizate manual, conform unor teste subiective de tip mushra. in plus, formularea matematica utilizata permite o conversie aproape fara pierderi inapoi la stereo, evaluata prin sdr, si-sdr si mse.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/s2x-net-stereo-to-multichannel-neural-upmixing-network\/\">S2X-Net: Stereo-to-Multichannel Neural Upmixing Network<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Marian Negru, Bogdan Moro\u0219anu, Ana Neac\u0219u Nicolae<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">IEEE Transactions on Audio, Speech and Language Processing<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Jurnal<\/span><span class=\"chips-pub__badge\">Q1<\/span><span class=\"chips-pub__badge\">IF 5.2<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Metode de antrenare a modelelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 sigure<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen aceast\u0103 lucrare este prezentat un algoritm automat de upmixing bazat pe re\u021bele neuronale, capabil s\u0103 transforme orice semnal audio stereo, precum cel provenit din filme, muzic\u0103 sau anima\u021bii, \u00eentr-un format multicanal 5.1 sau 7.1. Metoda propus\u0103 combin\u0103 modele de separare a surselor \u0219i de extragere a componentelor principale \u0219i ambientale, ob\u021bin\u00e2nd rezultate apropiate de cele realizate manual, conform unor teste subiective de tip MUSHRA. \u00cen plus, formularea matematic\u0103 utilizat\u0103 permite o conversie aproape f\u0103r\u0103 pierderi \u00eenapoi la stereo, evaluat\u0103 prin SDR, SI-SDR \u0219i MSE.<\/p>\n<\/details><p class=\"chips-pub__links\"><a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1109\/TASLPRO.2026.3729501\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">DOI<\/a><\/p><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t11 securitate-hardware\" data-an=\"2026\" data-search=\"anti-tamper conductive mesh for sip devices d. c. vasile, p. m. svasta, r. c. maxim siitme 2026 securitatea fizica a modulelor embedded lucrarea propune o structura de protectie impotriva intruziunilor fizice, aplicabila pentru circuite tip sip. structura a fost proiectata si simulata in ansys hfss, rezultatele au evidentiat proprietati foarte bune in detectia intruziunilor fizice, pentru tot domeniul operational al temperaturilor de operare.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/anti-tamper-conductive-mesh-for-sip-devices\/\">Anti-tamper Conductive Mesh for SiP Devices<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">D. C. Vasile, P. M. Svasta, R. C. Maxim<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">SIITME 2026<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Securitatea fizic\u0103 a modulelor embedded<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Lucrarea propune o structur\u0103 de protec\u021bie \u00eempotriva intruziunilor fizice, aplicabil\u0103 pentru circuite tip SiP. Structura a fost proiectat\u0103 \u0219i simulat\u0103 \u00een ANSYS HFSS, rezultatele au eviden\u021biat propriet\u0103\u021bi foarte bune \u00een detec\u021bia intruziunilor fizice, pentru tot domeniul opera\u021bional al temperaturilor de operare.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t2 radar-sensing\" data-an=\"2026\" data-search=\"improved range separability and maximum velocity for automotive fmcw radar via frequency-stepped chirp alexandru girdianu, filip-alexandru rosu, andrei anghel european microwave week 2026 (eurad 2026) metode de clasificare si focalizare pentru imagini radar auto performanta radarelor auto este limitata de memorie si largimea de banda, impiedicand imbunatatirea simultana a rezolutiei in distanta si a vitezei maxime neambigue. lucrarea investigheaza semnalul frequency-stepped chirp (fsc) pentru realocarea parametrilor radarelor fmcw auto. prin reducerea esantionarii in timp rapid si realocarea resurselor cubului radar catre timpul lent, viteza maxima neambigua se dubleaza, pastrand dimensiunea cubului si distanta maxima. banda sintetizata imbunatateste separabilitatea in distanta. miscarea tintelor introduce un termen de faza care produce dispersie energetica dependenta de doppler la viteze mari. simularile si masuratorile reale confirma beneficiile fsc sub constrangeri hardware fixe si identifica conditiile de degradare semnificativa.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/improved-range-separability-and-maximum-velocity-for-automotive-fmcw-radar-via-frequency-stepped-chirp\/\">Improved Range Separability and Maximum Velocity for Automotive FMCW Radar via Frequency-Stepped Chirp<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Alexandru G\u00eerdianu, Filip-Alexandru Ro\u0219u, Andrei Anghel<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">European Microwave Week 2026 (EuRAD 2026)<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Metode de clasificare \u0219i focalizare pentru imagini radar auto<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Performan\u021ba radarelor auto este limitat\u0103 de memorie \u0219i l\u0103rgimea de band\u0103, \u00eempiedic\u00e2nd \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea simultan\u0103 a rezolu\u021biei \u00een distan\u021b\u0103 \u0219i a vitezei maxime neambigue. Lucrarea investigheaz\u0103 semnalul Frequency-Stepped Chirp (FSC) pentru realocarea parametrilor radarelor FMCW auto. Prin reducerea e\u0219antion\u0103rii \u00een timp rapid \u0219i realocarea resurselor cubului radar c\u0103tre timpul lent, viteza maxim\u0103 neambigu\u0103 se dubleaz\u0103, p\u0103str\u00e2nd dimensiunea cubului \u0219i distan\u021ba maxim\u0103. Banda sintetizat\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te separabilitatea \u00een distan\u021b\u0103. Mi\u0219carea \u021bintelor introduce un termen de faz\u0103 care produce dispersie energetic\u0103 dependent\u0103 de Doppler la viteze mari. Simul\u0103rile \u0219i m\u0103sur\u0103torile reale confirm\u0103 beneficiile FSC sub constr\u00e2ngeri hardware fixe \u0219i identific\u0103 condi\u021biile de degradare semnificativ\u0103.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t8 securitate-hardware\" data-an=\"2026\" data-search=\"cinesubnet: a multimodal architecture for text-driven cinematic audio source separation marian negru, ana neacsu nicolae 34th european signal processing conference metode de antrenare a modelelor de inteligenta artificiala sigure in aceasta lucrare se propune cinesubnet, o arhitectura multimodala bazata pe informatie textuala pentru cass. subtitrarile sunt generate automat printr-un sistem de recunoastere automata a vorbirii (asr) si integrate fara a necesita o aliniere explicita cu semnalul audio, facilitand astfel o abordare practica si scalabila. evaluarile realizate pe toate variantele benchmark-ului divide and remaster (dnr) arata ca cinesubnet depaseste in mod constant metodele existente din literatura, conform tuturor metricilor analizate. rezultatele evidentiaza potentialul informatiei textuale pentru dezvoltarea cass in directia unor scenarii cinematografice mai realiste si multimodale.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/cinesubnet-a-multimodal-architecture-for-text-driven-cinematic-audio-source-separation\/\">CineSubNet: A Multimodal Architecture for Text-Driven Cinematic Audio Source Separation<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Marian Negru, Ana Neacsu Nicolae<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">34th European Signal Processing Conference<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Metode de antrenare a modelelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 sigure<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen aceast\u0103 lucrare se propune CineSubNet, o arhitectur\u0103 multimodal\u0103 bazat\u0103 pe informa\u021bie textual\u0103 pentru CASS. Subtitr\u0103rile sunt generate automat printr-un sistem de recunoa\u0219tere automat\u0103 a vorbirii (ASR) \u0219i integrate f\u0103r\u0103 a necesita o aliniere explicit\u0103 cu semnalul audio, facilit\u00e2nd astfel o abordare practic\u0103 \u0219i scalabil\u0103. Evalu\u0103rile realizate pe toate variantele benchmark-ului Divide and Remaster (DnR) arat\u0103 c\u0103 CineSubNet dep\u0103\u0219e\u0219te \u00een mod constant metodele existente din literatur\u0103, conform tuturor metricilor analizate. Rezultatele eviden\u021biaz\u0103 poten\u021bialul informa\u021biei textuale pentru dezvoltarea CASS \u00een direc\u021bia unor scenarii cinematografice mai realiste \u0219i multimodale.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t8 securitate-hardware\" data-an=\"2026\" data-search=\"towards universal, transferable, and targeted acoustic attacks on asr systems emanuel pantelimon, vlad vasilescu, ana neacsu nicolae 34th european signal processing conference metode de antrenare a modelelor de inteligenta artificiala sigure lucrarea propune muteout, o metoda de generare a perturbatiilor adversariale universale, aplicabile mai multor inregistrari de vorbire si transferabile intre modele de recunoastere automata a vorbirii (asr). studiul analizeaza mecanismele prin care caracteristicile arhitecturale comune favorizeaza transferabilitatea acestor atacuri, evidentiind vulnerabilitati de securitate ale sistemelor asr utilizate in regim de tip black-box.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/towards-universal-transferable-and-targeted-acoustic-attacks-on-asr-systems\/\">Towards Universal, Transferable, and Targeted Acoustic Attacks on ASR Systems<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Emanuel Pantelimon, Vlad Vasilescu, Ana Neacsu Nicolae<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">34th European Signal Processing Conference<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Metode de antrenare a modelelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 sigure<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Lucrarea propune MuteOut, o metod\u0103 de generare a perturba\u021biilor adversariale universale, aplicabile mai multor \u00eenregistr\u0103ri de vorbire \u0219i transferabile \u00eentre modele de recunoa\u0219tere automat\u0103 a vorbirii (ASR). Studiul analizeaz\u0103 mecanismele prin care caracteristicile arhitecturale comune favorizeaz\u0103 transferabilitatea acestor atacuri, eviden\u021biind vulnerabilit\u0103\u021bi de securitate ale sistemelor ASR utilizate \u00een regim de tip black-box.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t8 securitate-hardware\" data-an=\"2026\" data-search=\"unfolding for audio quality improvement in the presence of noise and reverberation marian negru, ana neacsu nicolae, corneliu burileanu, jean-christophe pesquet 34th european signal processing conference metode de antrenare a modelelor de inteligenta artificiala sigure in aceasta lucrare este propus un algoritm unificat care abordeaza simultan problemele de scoatere de sub zgomot a semnalului si dereverberatie. metoda combina modele fizice, prin integrarea unor informatii suplimentare precum raspunsurile la impuls ale incaperii si deviatiile standard ale zgomotului, cu o abordare de invatare automata bazata pe date, pentru imbunatatirea performantei. evaluarile realizate pe seturi de date ce contin atat vorbire, cat si muzica demonstreaza versatilitatea metodei si capacitatea acesteia de a fi aplicata eficient diferitelor tipuri de semnale audio.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/unfolding-for-audio-quality-improvement-in-the-presence-of-noise-and-reverberation\/\">Unfolding for Audio Quality Improvement in the Presence of Noise and Reverberation<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Marian Negru, Ana Neacsu Nicolae, Corneliu Burileanu, Jean-Christophe Pesquet<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">34th European Signal Processing Conference<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Metode de antrenare a modelelor de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 sigure<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen aceast\u0103 lucrare este propus un algoritm unificat care abordeaz\u0103 simultan problemele de scoatere de sub zgomot a semnalului \u0219i dereverbera\u021bie. Metoda combin\u0103 modele fizice, prin integrarea unor informa\u021bii suplimentare precum r\u0103spunsurile la impuls ale \u00eenc\u0103perii \u0219i devia\u021biile standard ale zgomotului, cu o abordare de \u00eenv\u0103\u021bare automat\u0103 bazat\u0103 pe date, pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea performan\u021bei. Evalu\u0103rile realizate pe seturi de date ce con\u021bin at\u00e2t vorbire, c\u00e2t \u0219i muzic\u0103 demonstreaz\u0103 versatilitatea metodei \u0219i capacitatea acesteia de a fi aplicat\u0103 eficient diferitelor tipuri de semnale audio.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t2 radar-sensing\" data-an=\"2026\" data-search=\"radar-mae: masked autoencoders for instance segmentation in radar point clouds elena beatrice anghel, nicolae catalin ristea, andrei anghel, filip-alexandru rosu ieee international geoscience and remote sensing symposium (igarss 2026) metode de clasificare si focalizare pentru imagini radar auto intelegerea scenei este esentiala pentru vehiculele autonome, permitand predictia miscarii, evitarea coliziunilor si planificarea traiectoriei. radarele auto, robuste la conditii meteo si de iluminare nefavorabile si larg integrate in vehiculele moderne, completeaza camerele si lidar-ul. totusi, norii de puncte radar sunt rari, zgomotosi si de rezolutie redusa. propunem radar-mae, un cadru auto-supervizat care combina preantrenarea masked autoencoder (mae) cu single-stride sparse transformer (sst) pentru segmentarea norilor de puncte radar. autoencoderul invata reprezentari dense si discriminative reconstruind token-uri mascate. experimentele pe radarscenes arata ca metoda depaseste abordarile complet supervizate si stadiul actual al tehnicii, atat in calitatea segmentarii, cat si in map.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/radar-mae-masked-autoencoders-for-instance-segmentation-in-radar-point-clouds\/\">RADAR-MAE: Masked Autoencoders for Instance Segmentation In Radar Point Clouds<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Elena Beatrice Anghel, Nicolae Catalin Ristea, Andrei Anghel, Filip-Alexandru Ro\u0219u<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">IEEE International Geoscience and Remote Sensing Symposium (IGARSS 2026)<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Metode de clasificare \u0219i focalizare pentru imagini radar auto<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen\u021belegerea scenei este esen\u021bial\u0103 pentru vehiculele autonome, permi\u021b\u00e2nd predic\u021bia mi\u0219c\u0103rii, evitarea coliziunilor \u0219i planificarea traiectoriei. Radarele auto, robuste la condi\u021bii meteo \u0219i de iluminare nefavorabile \u0219i larg integrate \u00een vehiculele moderne, completeaz\u0103 camerele \u0219i LiDAR-ul. Totu\u0219i, norii de puncte radar sunt rari, zgomoto\u0219i \u0219i de rezolu\u021bie redus\u0103. Propunem RADAR-MAE, un cadru auto-supervizat care combin\u0103 preantrenarea masked autoencoder (MAE) cu Single-stride Sparse Transformer (SST) pentru segmentarea norilor de puncte radar. Autoencoderul \u00eenva\u021b\u0103 reprezent\u0103ri dense \u0219i discriminative reconstruind token-uri mascate. Experimentele pe RadarScenes arat\u0103 c\u0103 metoda dep\u0103\u0219e\u0219te abord\u0103rile complet supervizate \u0219i stadiul actual al tehnicii, at\u00e2t \u00een calitatea segment\u0103rii, c\u00e2t \u0219i \u00een mAP.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t7 radar-sensing\" data-an=\"2026\" data-search=\"a cross-session benchmark for device-free presence detection using wi-fi channel state information andrei taga, razvan craciunescu, razvan mihai, mihnea udrea, constantin pintilie 2026 ieee international black seas conference on communications and networking (blackseacom) radar oportunist pentru domeniul auto informatia despre starea canalului wi-fi (csi) permite detectarea prezentei fara ca persoana sa poarte un dispozitiv, insa performanta modelelor antrenate intr-o sesiune se degradeaza frecvent atunci cand se schimba geometria legaturii sau incaperea. evaluam detectia binara a prezentei folosind un protocol strict leave-one-session-out (loso), pe sase sesiuni concepute pentru a introduce modificari controlate ale conditiilor: deplasarea sau rotirea receptorului, schimbarea inaltimii, amplasarea intr-un colt, obturarea fara vizibilitate directa (nlos) si transferul intre incaperi. fiecare esantion este o harta a amplitudinii csi pentru o fereastra de cadre beacon (52 de subpurtatoare \u00d7 8 cadre beacon), procesata prin normalizare la nivelul fiecarei ferestre. folosind ferestre identice, comparam o retea neuronala convolutionala (cnn) de complexitate redusa cu o masina cu vectori suport (svm) avand nucleu de tip functie de baza radiala (rbf), pentru trei reprezentari: amplitudinea raw, raw impreuna cu diferentele temporale si imagini compacte obtinute prin transformata fourier rapida bidimensionala. pe langa acuratetea medie, raportam rezultatele fals pozitive si fals negative pentru a evidentia modurile de eroare in conditii modificate. rezultatele arata ca transferul intre incaperi este in mod consecvent conditia cea mai dificila, iar erorile sunt dominate de detectiile ratate, evidentiind necesitatea unei calibrari de complexitate redusa sau a unei antrenari robuste la schimbarea domeniului pentru utilizarea practica.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/a-cross-session-benchmark-for-device-free-presence-detection-using-wi-fi-channel-state-information\/\">A Cross-Session Benchmark for Device-Free Presence Detection Using Wi-Fi Channel State Information<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Andrei \u021aaga, R\u0103zvan Cr\u0103ciunescu, R\u0103zvan Mihai, Mihnea Udrea, Constantin Pintilie<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">2026 IEEE International Black Seas Conference on Communications and Networking (BlackSeaCom)<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Radar oportunist pentru domeniul auto<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Informa\u021bia despre starea canalului Wi-Fi (CSI) permite detectarea prezen\u021bei f\u0103r\u0103 ca persoana s\u0103 poarte un dispozitiv, \u00eens\u0103 performan\u021ba modelelor antrenate \u00eentr-o sesiune se degradeaz\u0103 frecvent atunci c\u00e2nd se schimb\u0103 geometria leg\u0103turii sau \u00eenc\u0103perea. Evalu\u0103m detec\u021bia binar\u0103 a prezen\u021bei folosind un protocol strict leave-one-session-out (LOSO), pe \u0219ase sesiuni concepute pentru a introduce modific\u0103ri controlate ale condi\u021biilor: deplasarea sau rotirea receptorului, schimbarea \u00een\u0103l\u021bimii, amplasarea \u00eentr-un col\u021b, obturarea f\u0103r\u0103 vizibilitate direct\u0103 (NLoS) \u0219i transferul \u00eentre \u00eenc\u0103peri. Fiecare e\u0219antion este o hart\u0103 a amplitudinii CSI pentru o fereastr\u0103 de cadre beacon (52 de subpurt\u0103toare \u00d7 8 cadre beacon), procesat\u0103 prin normalizare la nivelul fiec\u0103rei ferestre. Folosind ferestre identice, compar\u0103m o re\u021bea neuronal\u0103 convolu\u021bional\u0103 (CNN) de complexitate redus\u0103 cu o ma\u0219in\u0103 cu vectori suport (SVM) av\u00e2nd nucleu de tip func\u021bie de baz\u0103 radial\u0103 (RBF), pentru trei reprezent\u0103ri: amplitudinea RAW, RAW \u00eempreun\u0103 cu diferen\u021bele temporale \u0219i imagini compacte ob\u021binute prin transformata Fourier rapid\u0103 bidimensional\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 acurate\u021bea medie, raport\u0103m rezultatele fals pozitive \u0219i fals negative pentru a eviden\u021bia modurile de eroare \u00een condi\u021bii modificate. Rezultatele arat\u0103 c\u0103 transferul \u00eentre \u00eenc\u0103peri este \u00een mod consecvent condi\u021bia cea mai dificil\u0103, iar erorile sunt dominate de detec\u021biile ratate, eviden\u021biind necesitatea unei calibr\u0103ri de complexitate redus\u0103 sau a unei antren\u0103ri robuste la schimbarea domeniului pentru utilizarea practic\u0103.<\/p>\n<\/details><p class=\"chips-pub__links\"><a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1109\/BlackSeaCom69760.2026.11598391\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">DOI<\/a><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/A_Cross-Session_Benchmark_for_Device-Free_Presence_Detection_Using_Wi-Fi_Channel_State_Information.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">PDF<\/a><\/p><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"jurnal\" data-teme=\"t4 arhitecturi-procesoare\" data-an=\"in-curs\" data-search=\"benchmarking framework for multimodal large language models in image understanding and processing costin-emanuel vasile, sophia-anca minisan, calin bira mdpi journal of imaging abordari noi de programare pentru acceleratoare hardware this work introduces a configurable benchmarking framework for evaluating mllms in image understanding and enhancement. the framework supports quality assessment, no-reference enhancement, and reference-guided enhancement, while recording both image-quality metrics and agent-specific characteristics such as execution time, token usage, model requests, and tool interactions. we further propose an mllm-driven image enhancement approach in which external image-analysis and image-processing operations are exposed as callable tools, allowing the model to select suitable operations and their parameters iteratively. the framework is demonstrated using a locally deployed general-purpose mllm and blur and contrast distortions from kadid-10k. the results show that enhancement effectiveness depends strongly on degradation type, tool availability, and reference information, while unrestricted tool access does not necessarily improve performance. the proposed framework provides a reproducible basis for studying and comparing mllm-based image understanding and processing systems.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/benchmarking-framework-for-multimodal-large-language-models-in-image-understanding-and-processing\/\">Benchmarking Framework for Multimodal Large Language Models in Image Understanding and Processing<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Costin-Emanuel Vasile, Sophia-Anca Mini\u0219an, C\u0103lin B\u00eer\u0103<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">MDPI Journal of Imaging<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Jurnal<\/span><span class=\"chips-pub__badge\">Q2<\/span><span class=\"chips-pub__badge\">IF 3.8<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Abord\u0103ri noi de programare pentru acceleratoare hardware<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">This work introduces a configurable benchmarking framework for evaluating MLLMs in image understanding and enhancement. The framework supports quality assessment, no-reference enhancement, and reference-guided enhancement, while recording both image-quality metrics and agent-specific characteristics such as execution time, token usage, model requests, and tool interactions. We further propose an MLLM-driven image enhancement approach in which external image-analysis and image-processing operations are exposed as callable tools, allowing the model to select suitable operations and their parameters iteratively. The framework is demonstrated using a locally deployed general-purpose MLLM and blur and contrast distortions from KADID-10k. The results show that enhancement effectiveness depends strongly on degradation type, tool availability, and reference information, while unrestricted tool access does not necessarily improve performance. The proposed framework provides a reproducible basis for studying and comparing MLLM-based image understanding and processing systems.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"jurnal\" data-teme=\"t1 arhitecturi-procesoare\" data-an=\"in-curs\" data-search=\"hardware acceleration for physical ai: shared operations and design requirements razvan stancu, alina-luiza petcu, costin-cosmin dumitru, han-david zhao, georgian nicolae electronics extinderea setului de instructiuni risc-v pentru aplicatii specifice domeniului ia fizica incorporata combina perceptia, inferenta bazata pe modele invatate si actiunea fizica in conditii de constrangeri de resurse si de timp. aceasta analiza critica focalizata examineaza modul in care anumite sarcini multimedia, de ia\/invatare automata, radar\/lidar si de control al actuatoarelor se traduc in cerinte pentru acceleratoare hardware. unitatea de analiza este o sarcina de lucru configurata, pentru care sunt explicite dimensiunile, semantica numerica, transferurile de date, starea, dependentele si fazele de executie. comparatiile pe perechi evalueaza o capabilitate propusa ca fiind compatibila conditionat, necesitand adaptare, incompatibila in conditiile specificate sau insuficient documentata. sinteza evidentiaza neconcordante de format si capacitate ale fft, stari de filtrare care se modifica si faze ale algoritmilor de rezolvare utilizati in control care schimba prioritatea accelerarii. exemplele din robotica leaga transformarile clasice de reprezentarile actiunilor invatate, disting rata de generare a actiunilor de latenta dintre observatie si raspuns si documenteaza reutilizarea existenta intre algoritmi de optimizare. dovezile din controlul fizic al motoarelor adauga achizitia sincronizata, starea persistenta si selectia candidatilor. operatiile matematice comune, reutilizarea proiectarii hardware si utilizarea aceleiasi resurse fizice sunt evaluate separat. vechimea datelor de la senzori, invocarea politicii de control, producerea actiunilor si actualizarile actuatoarelor raman cerinte temporale distincte, risc-v fiind o perspectiva de implementare. cadrul rezultat leaga capabilitatile propuse de dovezile din surse si de conditii explicite de acceptare. evaluarile sale de compatibilitate ghideaza investigarea arhitecturilor; demonstrarea unui beneficiu al hardware-ului partajat necesita in continuare un comportament numeric echivalent, o calitate comparabila a indeplinirii sarcinii si dovezi privind comportamentul temporal in executie concurenta.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/hardware-acceleration-for-physical-ai-shared-operations-and-design-requirements\/\">Hardware Acceleration for Physical AI: Shared Operations and Design Requirements<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">R\u0103zvan Stancu, Alina-Luiza Petcu, Costin-Cosmin Dumitru, Han-David Zhao, Georgian Nicolae<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">Electronics<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Jurnal<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Extinderea setului de instruc\u021biuni RISC-V pentru aplica\u021bii specifice domeniului<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">IA fizic\u0103 \u00eencorporat\u0103 combin\u0103 percep\u021bia, inferen\u021ba bazat\u0103 pe modele \u00eenv\u0103\u021bate \u0219i ac\u021biunea fizic\u0103 \u00een condi\u021bii de constr\u00e2ngeri de resurse \u0219i de timp. Aceast\u0103 analiz\u0103 critic\u0103 focalizat\u0103 examineaz\u0103 modul \u00een care anumite sarcini multimedia, de IA\/\u00eenv\u0103\u021bare automat\u0103, radar\/LiDAR \u0219i de control al actuatoarelor se traduc \u00een cerin\u021be pentru acceleratoare hardware. Unitatea de analiz\u0103 este o sarcin\u0103 de lucru configurat\u0103, pentru care sunt explicite dimensiunile, semantica numeric\u0103, transferurile de date, starea, dependen\u021bele \u0219i fazele de execu\u021bie. Compara\u021biile pe perechi evalueaz\u0103 o capabilitate propus\u0103 ca fiind compatibil\u0103 condi\u021bionat, necesit\u00e2nd adaptare, incompatibil\u0103 \u00een condi\u021biile specificate sau insuficient documentat\u0103. Sinteza eviden\u021biaz\u0103 neconcordan\u021be de format \u0219i capacitate ale FFT, st\u0103ri de filtrare care se modific\u0103 \u0219i faze ale algoritmilor de rezolvare utiliza\u021bi \u00een control care schimb\u0103 prioritatea acceler\u0103rii. Exemplele din robotic\u0103 leag\u0103 transform\u0103rile clasice de reprezent\u0103rile ac\u021biunilor \u00eenv\u0103\u021bate, disting rata de generare a ac\u021biunilor de laten\u021ba dintre observa\u021bie \u0219i r\u0103spuns \u0219i documenteaz\u0103 reutilizarea existent\u0103 \u00eentre algoritmi de optimizare. Dovezile din controlul fizic al motoarelor adaug\u0103 achizi\u021bia sincronizat\u0103, starea persistent\u0103 \u0219i selec\u021bia candida\u021bilor. Opera\u021biile matematice comune, reutilizarea proiect\u0103rii hardware \u0219i utilizarea aceleia\u0219i resurse fizice sunt evaluate separat. Vechimea datelor de la senzori, invocarea politicii de control, producerea ac\u021biunilor \u0219i actualiz\u0103rile actuatoarelor r\u0103m\u00e2n cerin\u021be temporale distincte, RISC-V fiind o perspectiv\u0103 de implementare. Cadrul rezultat leag\u0103 capabilit\u0103\u021bile propuse de dovezile din surse \u0219i de condi\u021bii explicite de acceptare. Evalu\u0103rile sale de compatibilitate ghideaz\u0103 investigarea arhitecturilor; demonstrarea unui beneficiu al hardware-ului partajat necesit\u0103 \u00een continuare un comportament numeric echivalent, o calitate comparabil\u0103 a \u00eendeplinirii sarcinii \u0219i dovezi privind comportamentul temporal \u00een execu\u021bie concurent\u0103.<\/p>\n<\/details><p class=\"chips-pub__links\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Hardware_Acceleration_for_Physical_AI__Shared_Operations_and_Design_Requirements.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">PDF<\/a><\/p><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"jurnal\" data-teme=\"t4 arhitecturi-procesoare\" data-an=\"in-curs\" data-search=\"microslicer: efficient inference-time slicing for small-target detection in thermal uav search-and-rescue imagery andrei-gabriel manta, costin-emanuel vasile, calin bira mdpi journal of imaging abordari noi de programare pentru acceleratoare hardware thermal drones help search for missing people in the wilderness, but flying high enough to cover wide areas shrinks each person to just a few pixels, causing standard detectors to miss them. we introduce microslicer, a lightweight method that improves small-target detection by slicing each frame into overlapping tiles at inference time, with no extra training required. tested on three detector architectures (yolo26-nano, yolo26-small, rt-detr-large) using a thermal search-and-rescue dataset, microslicer detects more small targets than standard full-frame inference and matches or beats an existing slicing method, sahi, while running as fast or faster. it is especially strong on the transformer-based detector, where sahi\u2019s accuracy and speed both collapse at low confidence thresholds while microslicer stays stable. we also show that training directly on cropped patches is less effective than simply combining full-image training with microslicer, by up to 24.8 percentage points in accuracy.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/microslicer-efficient-inference-time-slicing-for-small-target-detection-in-thermal-uav-search-and-rescue-imagery\/\">MicroSlicer: Efficient Inference-Time Slicing for Small-Target Detection in Thermal UAV Search-and-Rescue Imagery<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Andrei-Gabriel Manta, Costin-Emanuel Vasile, C\u0103lin B\u00eer\u0103<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">MDPI Journal of Imaging<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Jurnal<\/span><span class=\"chips-pub__badge\">Q2<\/span><span class=\"chips-pub__badge\">IF 3.8<\/span><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--status\">\u00cen curs de publicare<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Abord\u0103ri noi de programare pentru acceleratoare hardware<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Thermal drones help search for missing people in the wilderness, but flying high enough to cover wide areas shrinks each person to just a few pixels, causing standard detectors to miss them. We introduce MicroSlicer, a lightweight method that improves small-target detection by slicing each frame into overlapping tiles at inference time, with no extra training required. Tested on three detector architectures (YOLO26-nano, YOLO26-small, RT-DETR-Large) using a thermal search-and-rescue dataset, MicroSlicer detects more small targets than standard full-frame inference and matches or beats an existing slicing method, SAHI, while running as fast or faster. It is especially strong on the transformer-based detector, where SAHI\u2019s accuracy and speed both collapse at low confidence thresholds while MicroSlicer stays stable. We also show that training directly on cropped patches is less effective than simply combining full-image training with MicroSlicer, by up to 24.8 percentage points in accuracy.<\/p>\n<\/details><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t7 radar-sensing\" data-an=\"2026\" data-search=\"presence detection of persons in a room using 5g isac non-ml techniques theodor fratu-halunga, razvan mihai, dragos nicolae vizireanu, razvan craciunescu 2026 ieee international black seas conference on communications and networking (blackseacom) radar oportunist pentru domeniul auto lucrarea propune implementarea unui detector de prezenta a persoanelor in spatii interioare, fara utilizarea invatarii automate, destinat platformelor hardware cu resurse de calcul limitate, folosind criteriul de decizie neyman\u2013pearson intr-un scenariu isac bistatic siso. criteriul de decizie a fost calibrat si verificat pe o platforma experimentala de demonstrare a conceptului, alcatuita dintr-un sistem oaibox gnb + 5gc si un dispozitiv mobil compatibil 5g, care functioneaza in banda n78. au fost inregistrate informatiile despre starea canalului (csi) extrase din semnalele de referinta de sondare a canalului (srs) pe legatura ascendenta, in cadrul unor teste desfasurate in laboratorul orange 5g lab din institutul de cercetare campus al unstpb. datele masurate au fost impartite in cadre si separate in doua seturi distincte, \u201eprezenta\u201d si \u201eabsenta\u201d. dupa analiza distributiei lor statistice, s-a obtinut o rata finala de detectie de 99,69%, la o probabilitate de alarma falsa de 1%.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/presence-detection-of-persons-in-a-room-using-5g-isac-non-ml-techniques\/\">Presence detection of persons in a room using 5G ISAC non-ML techniques<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Theodor Fratu-Halunga, Razvan Mihai, Dragos Nicolae Vizireanu, Razvan Craciunescu<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">2026 IEEE International Black Seas Conference on Communications and Networking (BlackSeaCom)<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Radar oportunist pentru domeniul auto<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Lucrarea propune implementarea unui detector de prezen\u021b\u0103 a persoanelor \u00een spa\u021bii interioare, f\u0103r\u0103 utilizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii automate, destinat platformelor hardware cu resurse de calcul limitate, folosind criteriul de decizie Neyman\u2013Pearson \u00eentr-un scenariu ISAC bistatic SISO. Criteriul de decizie a fost calibrat \u0219i verificat pe o platform\u0103 experimental\u0103 de demonstrare a conceptului, alc\u0103tuit\u0103 dintr-un sistem OAIBOX gNB + 5GC \u0219i un dispozitiv mobil compatibil 5G, care func\u021bioneaz\u0103 \u00een banda n78. Au fost \u00eenregistrate informa\u021biile despre starea canalului (CSI) extrase din semnalele de referin\u021b\u0103 de sondare a canalului (SRS) pe leg\u0103tura ascendent\u0103, \u00een cadrul unor teste desf\u0103\u0219urate \u00een laboratorul Orange 5G Lab din Institutul de Cercetare CAMPUS al UNSTPB. Datele m\u0103surate au fost \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een cadre \u0219i separate \u00een dou\u0103 seturi distincte, \u201eprezen\u021b\u0103\u201d \u0219i \u201eabsen\u021b\u0103\u201d. Dup\u0103 analiza distribu\u021biei lor statistice, s-a ob\u021binut o rat\u0103 final\u0103 de detec\u021bie de 99,69%, la o probabilitate de alarm\u0103 fals\u0103 de 1%.<\/p>\n<\/details><p class=\"chips-pub__links\"><a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1109\/BlackSeaCom69760.2026.11597977\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">DOI<\/a><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Presence_detection_of_persons_in_a_room_using_5G_ISAC_non-ML_techniques.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">PDF<\/a><\/p><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"radar-sensing\" data-an=\"2026\" data-search=\"private check waveform assisted false target rejection for ofdm isac laura fricosu, alexandru vulpe, astik samal, octavian fratu ieee cloudnet 2026 radar si sensing integrarea functiilor de detectie si comunicatie este utilizata tot mai mult in retelele 6g, insa atacurile de retransmitere (replay) si de falsificare (spoofing) pot genera tinte false in hartile distanta\u2013doppler. detectia cfar conventionala identifica varfuri puternice, dar nu poate verifica daca o tinta detectata este reala sau generata de un atacator. lucrarea propune un nivel de validare dupa detectie, cu complexitate redusa si bazat pe evaluarea increderii, pentru sisteme isac bazate pe ofdm. noutatea consta intr-o metoda de validare cu un cadru privat de verificare, care trateaza fiecare detectie din cadrul public ca fiind nevalidata si o verifica prin coerenta miscarii, a formei de unda si a puterii ecoului. metoda aplica mai intai procesarea standard distanta\u2013doppler si detectia cfar pe cadrul public, apoi valideaza fiecare candidat folosind coerenta temporala a miscarii intre cadre, un cadru privat de detectie cunoscut numai de emitator si receptor si un test al raportului dintre puterea ecoului privat si cea a ecoului public. simularile monte carlo includ tinte reale, ecouri parazite, propagare pe cai multiple, zgomot, abatere reziduala a frecventei purtatoare si patru cazuri de spoofing. rezultatele arata ca metoda propusa pastreaza detectia tintelor reale si imbunatateste rata de respingere a tintelor false de la 0% la 82,5% pentru spoofing cu evolutie lina limitat la cadrul public si de la 0% la 94,5% pentru spoofing cu salturi. aceste rezultate arata ca verificarea unei forme de unda private poate adauga validarea integritatii detectiei in sistemele 6g de detectie bazate pe ofdm.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/private-check-waveform-assisted-false-target-rejection-for-ofdm-isac\/\">Private Check Waveform Assisted False Target Rejection for OFDM ISAC<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Laura Fricosu, Alexandru Vulpe, Astik Samal, Octavian Fratu<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">IEEE CloudNet 2026<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Radar \u0219i sensing<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Integrarea func\u021biilor de detec\u021bie \u0219i comunica\u021bie este utilizat\u0103 tot mai mult \u00een re\u021belele 6G, \u00eens\u0103 atacurile de retransmitere (replay) \u0219i de falsificare (spoofing) pot genera \u021binte false \u00een h\u0103r\u021bile distan\u021b\u0103\u2013Doppler. Detec\u021bia CFAR conven\u021bional\u0103 identific\u0103 v\u00e2rfuri puternice, dar nu poate verifica dac\u0103 o \u021bint\u0103 detectat\u0103 este real\u0103 sau generat\u0103 de un atacator. Lucrarea propune un nivel de validare dup\u0103 detec\u021bie, cu complexitate redus\u0103 \u0219i bazat pe evaluarea \u00eencrederii, pentru sisteme ISAC bazate pe OFDM. Noutatea const\u0103 \u00eentr-o metod\u0103 de validare cu un cadru privat de verificare, care trateaz\u0103 fiecare detec\u021bie din cadrul public ca fiind nevalidat\u0103 \u0219i o verific\u0103 prin coeren\u021ba mi\u0219c\u0103rii, a formei de und\u0103 \u0219i a puterii ecoului. Metoda aplic\u0103 mai \u00eent\u00e2i procesarea standard distan\u021b\u0103\u2013Doppler \u0219i detec\u021bia CFAR pe cadrul public, apoi valideaz\u0103 fiecare candidat folosind coeren\u021ba temporal\u0103 a mi\u0219c\u0103rii \u00eentre cadre, un cadru privat de detec\u021bie cunoscut numai de emi\u021b\u0103tor \u0219i receptor \u0219i un test al raportului dintre puterea ecoului privat \u0219i cea a ecoului public. Simul\u0103rile Monte Carlo includ \u021binte reale, ecouri parazite, propagare pe c\u0103i multiple, zgomot, abatere rezidual\u0103 a frecven\u021bei purt\u0103toare \u0219i patru cazuri de spoofing. Rezultatele arat\u0103 c\u0103 metoda propus\u0103 p\u0103streaz\u0103 detec\u021bia \u021bintelor reale \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te rata de respingere a \u021bintelor false de la 0% la 82,5% pentru spoofing cu evolu\u021bie lin\u0103 limitat la cadrul public \u0219i de la 0% la 94,5% pentru spoofing cu salturi. Aceste rezultate arat\u0103 c\u0103 verificarea unei forme de und\u0103 private poate ad\u0103uga validarea integrit\u0103\u021bii detec\u021biei \u00een sistemele 6G de detec\u021bie bazate pe OFDM.<\/p>\n<\/details><p class=\"chips-pub__links\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Private_Check_Waveform_Assisted_False_Target_Rejection_for_OFDM_isac-2.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">PDF<\/a><\/p><\/div><\/article><article class=\"chips-pub__item\" data-tip=\"conferinta\" data-teme=\"t7 radar-sensing\" data-an=\"2026\" data-search=\"temporal windowing for cross-session wi-fi csi presence detection andrei taga, razvan craciunescu, razvan mihai, mihnea udrea, constantin pintilie 2026 16th international conference on communications (comm) radar oportunist pentru domeniul auto informatia despre starea canalului wi-fi (csi) permite detectarea prezentei fara ca persoana sa poarte un dispozitiv, insa impartirea semnalului in ferestre temporale poate influenta puternic performanta detectiei intre sesiuni. in aceasta lucrare, analizam detectia binara a prezentei folosind un protocol strict leave-one-session-out (loso) si patru achizitii csi in flux continuu, realizate in conditii de referinta, de modificare redusa a configuratiei, fara vizibilitate directa (nlos) si de transfer intre incaperi. din aceleasi fluxuri inregistrate generam offline seturi de date prin redefinirea ferestrelor temporale, cu lungimi w \u2208 {4, 8, 16} si pasi de deplasare h \u2208 {1, 2, 4}. fiecare esantion este reprezentat prin amplitudinea csi si diferenta sa temporala, iar toate configuratiile sunt evaluate folosind aceeasi retea neuronala convolutionala (cnn) de complexitate redusa. raportam acuratetea, scorul f1 si coeficientul de corelatie matthews (mcc). rezultatele arata ca marirea lungimii ferestrei imbunatateste in mod consecvent robustetea intre sesiuni, in timp ce pasul de deplasare are un efect comparativ mai redus. cea mai buna performanta globala este obtinuta pentru w = 16, ceea ce indica faptul ca lungimea ferestrei este principalul factor de proiectare temporala in acest lant de detectie a prezentei bazat pe csi.\"><div class=\"chips-pub__body\"><h3 class=\"chips-pub__titlu\"><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/publicatii\/temporal-windowing-for-cross-session-wi-fi-csi-presence-detection\/\">Temporal Windowing for Cross-Session Wi-Fi CSI Presence Detection<\/a><\/h3><p class=\"chips-pub__autori\">Andrei \u021aaga, R\u0103zvan Cr\u0103ciunescu, R\u0103zvan Mihai, Mihnea Udrea, Constantin Pintilie<\/p><p class=\"chips-pub__sursa\"><span class=\"chips-pub__revista\">2026 16th International Conference on Communications (COMM)<\/span> \u00b7 2026<\/p><p class=\"chips-pub__badges\"><span class=\"chips-pub__badge chips-pub__badge--tip\">Conferin\u021b\u0103<\/span><\/p><p class=\"chips-pub__tema\">Radar oportunist pentru domeniul auto<\/p><details class=\"chips-pub__rezumat\"><summary>Rezumat<\/summary><p class=\"wp-block-paragraph\">Informa\u021bia despre starea canalului Wi-Fi (CSI) permite detectarea prezen\u021bei f\u0103r\u0103 ca persoana s\u0103 poarte un dispozitiv, \u00eens\u0103 \u00eemp\u0103r\u021birea semnalului \u00een ferestre temporale poate influen\u021ba puternic performan\u021ba detec\u021biei \u00eentre sesiuni. \u00cen aceast\u0103 lucrare, analiz\u0103m detec\u021bia binar\u0103 a prezen\u021bei folosind un protocol strict leave-one-session-out (LOSO) \u0219i patru achizi\u021bii CSI \u00een flux continuu, realizate \u00een condi\u021bii de referin\u021b\u0103, de modificare redus\u0103 a configura\u021biei, f\u0103r\u0103 vizibilitate direct\u0103 (NLoS) \u0219i de transfer \u00eentre \u00eenc\u0103peri. Din acelea\u0219i fluxuri \u00eenregistrate gener\u0103m offline seturi de date prin redefinirea ferestrelor temporale, cu lungimi W \u2208 {4, 8, 16} \u0219i pa\u0219i de deplasare H \u2208 {1, 2, 4}. Fiecare e\u0219antion este reprezentat prin amplitudinea CSI \u0219i diferen\u021ba sa temporal\u0103, iar toate configura\u021biile sunt evaluate folosind aceea\u0219i re\u021bea neuronal\u0103 convolu\u021bional\u0103 (CNN) de complexitate redus\u0103. Raport\u0103m acurate\u021bea, scorul F1 \u0219i coeficientul de corela\u021bie Matthews (MCC). Rezultatele arat\u0103 c\u0103 m\u0103rirea lungimii ferestrei \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te \u00een mod consecvent robuste\u021bea \u00eentre sesiuni, \u00een timp ce pasul de deplasare are un efect comparativ mai redus. Cea mai bun\u0103 performan\u021b\u0103 global\u0103 este ob\u021binut\u0103 pentru W = 16, ceea ce indic\u0103 faptul c\u0103 lungimea ferestrei este principalul factor de proiectare temporal\u0103 \u00een acest lan\u021b de detec\u021bie a prezen\u021bei bazat pe CSI.<\/p>\n<\/details><p class=\"chips-pub__links\"><a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1109\/COMM70054.2026.11591365\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">DOI<\/a><a href=\"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Temporal_Windowing_for_Cross-Session_Wi-Fi_CSI_Presence_Detection.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">PDF<\/a><\/p><\/div><\/article><\/div><p class=\"chips-pub__none\" hidden>Nicio publica\u021bie nu corespunde c\u0103ut\u0103rii.<\/p><button type=\"button\" class=\"chips-pub__more\" hidden>Arat\u0103 mai multe<\/button><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>SENTHIPoli Research Results: What We Have Published So Far Scientific articles resulting from SENTHIPoli's research, presented in journals and at specialized conferences.<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_kadence_starter_templates_imported_post":false,"iawp_total_views":3,"footnotes":""},"class_list":["post-115","page","type-page","status-publish","hentry"],"blocksy_meta":{"has_hero_section":"disabled","styles_descriptor":{"styles":{"desktop":"","tablet":"","mobile":""},"google_fonts":[],"version":8}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=115"}],"version-history":[{"count":31,"href":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/115\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":477,"href":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/115\/revisions\/477"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/senthipoli.upb.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}